Ca și particularitate a acestei structuri, clădirea prezintă un atrium care este ‚agăţat’ de structura principală printr-o prindere glisantă la partea inferioară. S-a ales decuplarea stâlpilor înclinaţi, deoarece la acţiunea seismului pe direcţie longitudinală, în sens V-E, prin eforturile mari, lungimea mare de flambaj a stâlpului (cca. 30m) – şi inexistenţa unor legături laterale (deoarece s-a dorit obţinerea unui spaţiu deschis din punct de vedere arhitectural), ar fi rezultat o secţiune foarte mare. Astfel, prin decuplarea stâlpilor, dimensiunea secţiunii a rezultat în urma unui calcul de limitare a vibraţiilor la acţiunea vântului.

În condițiile termenului redus de predare al imobilului, soluția structurală optimă a fost cea în care scheletul metalic alcătuit din stâlpi și grinzi a fost completat cu pereți și planșee de beton armat. Prin combinarea celor două materiale s-a pus în valoare atât viteza de execuție a structurii metalice, precum și prețul mai mic al elementelor de beton armat. Tot în sensul optimizării structurii de rezistență s-a optat pentru o incintă realizată cu piloți secanți și cu numai un rând de șpraițuri dispus la nivelul grinzii de coronament.

Conform studiilor efectuate pentru mai multe clădiri a rezultat că soluția optimă din punct de vedere structural cu implicații minime asupra arhitecturii și funcționalității clădirii, este soluția mixtă beton armat – oțel laminat.