Incintă de Susținere Compozită Alcătuită din Piloți Forați și Coloane Jet-Groutin. Influența Execuțiuei Asupra Construcțiilor Învecinate
Provided Service
Technical Papers
Publishing date
22 July 2008
Provided Service
Technical Papers
Publishing date
22 July 2008
Pentru adâncirea cu un nivel subteran, intrând sub nivelul apei subterane NAS, a unei structuri civile îngropate, abandonate în centrul Capitalei (alcătuită din incintă de piloţi cvasitangenţi şi radier) s-a recurs la realizarea unei noi incinte, etanşe, în interiorul celei existente, utilizând tehnologia coloanelor injectate cu suspensie de ciment printr-un jet de presiune înaltă („jet grouting”).
Se prezintă particularităţile de execuţie, monitorizarea noii structuri şi a construcţiilor învecinate precum şi măsurile întreprinse pentru reducerea unor efecte negative apărute în urma lucrărilor de jet-grouting. Deformaţiile orizontale măsurate ale peretelui de susţinere se compară cu valorile anteevaluate prin calculul folosind metoda elementului finit.
La intersecţia Căii Victoriei şi a străzii Frumoasă se află o construcţie ale cărei lucrări de infrastructură au debutat în primăvara anului 1995 iar după numai câteva luni au fost întrerupte, cel mai probabil din motive economice.
Proiectul iniţial al imobilului de birouri P+9E+Et prevedea două subsoluri, pe aproape întreaga suprafaţă aflată în proprietate (38×35 m).
În imediata vecinătate a şantierului se află două clădiri cu calcane către noua construcţie:
Cele două clădiri menţionate mai sus au fost realizate la începutul secolului trecut, iar timpul şi repetatele mişcări seismice şi-au pus amprenta serios pe structura acestora.
În momentul în care firma Popp & Asociaţii a preluat proiectarea noii incinte în vederea construirii unui imobil cu 3 subsoluri, cerinţă impusă de noile reglementări privind numărul minim necesar al locurilor de parcare, pe amplasament se găsea o structură nefinalizată alcătuită din (fig.1 şi fig.2):
Necesitatea adăugării subsolului 3 a condus la soluţia de demolare a radierului existent si coborârea nivelului de fundare cu aproximativ 3,50m. Astfel a apărut necesitatea sprijinirii unei excavaţii cu adâncimea de 10,30m, aflată circa 4,30 sub NAS.
În această situaţie piloţii perimetrali distanţaţi, existenţi cu cota bazei la aprox. acelaşi nivel cu noua săpătură generală, nu şi-ar mai fi îndeplinit rolul de sprijinire, si pe de alta parte nu ar fi asigurat etanşeitatea incintei adâncite sub NAS. Soluţia de reabilitare a sprijinirii şi de etanşeizare a incintei prin realizarea unui perete compozit alcătuit din piloţi foraţi şi coloane de Jet Grouting a fost agreata de toţi factorii implicaţi în proiect.
Soluția adoptată
În cadrul noului proiect, adâncimea excavaţiei a trebuit să fie extinsă de la 6,90 m la 10,30m sub cota terenului amenajat (fig.2).
În acest scop, o nouă structură de susţinere alcătuită din piloţi foraţi Φ660mm, armaţi cu profile metalice HEB 360, plasaţi la 1,50m şi 1,80m interax, a fost construită între cota superioară a radierului existent -5,70 şi până la cota bazei noilor piloţi: -13,20 pe zonele fără clădiri învecinate respectiv, -19,85 pe zonele cu clădiri învecinate (a se vedea şi figura 6).
Pentru a etanşa pereţii excavaţiei, spaţiul dintre piloţii foraţi a fost închis cu coloane verticale de „jet-grouting”. Acestea joacă rolul de boltă nearmată de transmitere în plan orizontal a presiunii apei şi a pământului la piloţii foraţi (figura 3).
Condiţiile de teren
Stratificaţia terenului în care s-au executat piloţii foraţi şi coloanele de „jet-grounting” este alcătuită din:
Nivelul apei subterane a fost întâlnit la adâncimea de circa 7m. Datorită posibilităţii de variaţie sezonieră a NAS cu circa +/-1m, acesta a fost considerat pentru calculul structural la adâncimea de 6m.
Tehnologia jet-grounting reglementată prin norma europeană preluată ca standard român SR EN 12716-2005, constă într-un proces combinat de tăiere, amestecare şi cimentare a pământului sau a rocilor alterate, cu ajutorul unui jet (fig. 4) de înaltă presiune (cca. 400 bari în cazul de faţă).
Pe baza experienţei constructorului în condiţii de teren şi pentru caracteristici ale coloanelor de jet grouting similare, s-a utilizat metoda „jet simplu”. Pământul este tăiat şi reamestecat cu ajutorul unui jet de suspensie de ciment în apă cu presiune înaltă
(circa 400 bari).
Pentru a se asigura diametrul proiectat al coloanelor, de min. 1m, în stratul argilos s-a utilizat dezagregarea prealabilă cu apă sub presiune înaltă, injectată prin aceeaşi duză.
Execuţia peretelui compozit comportă următoarele etape pe amplasamentul dat, prezentate simplificat în continuare:
Pentru a putea fora piloţii de susţinere cu diametru de 660 mm în interiorul incintei existente, în radierul existent au fost decupate perimetral, cu lanţul diamantat, deschideri cu secţiunea în plan 80x80cm, păstrându-se între acestea dinţi de rezemare în plan orizontal a peretelui de sprijin existent. Pentru a permite efectuarea lucrărilor de jet-grouting în radierul existent au fost executate perimetral carotaje cu diametrul de 250mm. După această etapă, pentru asigurarea pătrunderii forajului pentru jet-grouting prin carotajele executate prin radierul existent, s-au introdus în carotaje ţevile PVC, prin care s-au efectuat coloanele jet-grouting (fig.5); de asemenea, în această etapă s-au instalat tuburile înclinometrice şi piezometrele aferente programului de monitorizare.
Realizarea umpluturii cu balast şi realizarea platformei de lucru din piatră spartă la -3,00m adâncime;
Execuţia piloţilor foraţi cu tubaj recuperabil de la -3,00m;
Execuţia coloanelor de jet grouting de la cota -3,00m s-a realizat prin tuburile PVC descrise în etapa „i”;
Instalarea nivelului 1 de şpraiţuri la cota aproximativ -2,00 m;
Excavarea incintei până la cota -5,70m (partea superioară a radierului existent) după care s-au înlăturat şpraiţurile înclinate existente;
Finalizarea grinzii de coronament pe capul piloţilor pentru orizontul 2 de şpraiţuri (fig.6);
Montarea orizontului 2 de şpraiţuri (fig.7) la cota -5,40m;
Demolarea radierului existent şi excavaţie generală până la cota -8,50 m cu activarea sistemului de epuizment;
Excavaţie pe zona centrală până la cota -10,31 m cu păstrarea unor berme de pământ cu rol de sprijin în colţurile incintei (fig.8);
Turnarea preradierului din beton armat cu plasă STNB, cu grosimea de 15 cm, cu rol de şpraiţ la nivelul bazei excavaţiei cu zone de contact pe 4-5 m la mijlocul laturilor peretelui de sprijin;
După întărirea preradierului s-a aşternut un strat de protecţie din balast de 30 cm peste preradier iar apoi s-au excavat şi betonat în câte două ştraifuri succesive cu lăţimea de circa 5 m, cele 4 berme rămase;
Îndreptarea prin spargere mecanică parţială a coloanelor de jet-grouting şi a piloţilor foraţi până la faţa profilelor metalice înglobate (fig 9).
Execuţia începe prin realizarea unui foraj prin procedeul rotativ cu circulaţie, cu jet de apă, până la atingerea adâncimii cerute pentru coloană.
Înregistrarea parametrilor forajului s-a făcut cu sistemul LT3 Lutz, care a fost folosit pe parcursul tuturor forajelor şi operaţiunilor de jet grouting, pentru a verifica şi înregistra parametrii semnificativi.
Următorii parametri au fost măsuraţi şi înregistraţi în timpul forării pana la cota bazei coloanei jet-grouting (fig.10, etapa 1):
În momentul în care s-a atins adâncimea planificată, viteza de rotaţie a trenului de tije de foraj se reduce la 8-10rpm şi trenul de tije se ridică cu viteză controlată şi se începe injectarea cu presiune înaltă (fig.10, etapa 2), obţinându-se o colană continuă de amestec pământ-ciment (fig.10, etapa 3).
Următorii parametri au fost măsuraţi şi înregistraţi cu adâncimea în timpul injectării cu presiune înaltă a pământului:
Cantităţile au fost decontate pe baza înregistrărilor automate ale parametrilor mai sus amintiţi.
Succesiunea execuţiei coloanelor de jet grouting a fost decisă pe şantier, de către constructor, funcţie de particularităţile de execuţie ale fiecărei coloane. În principiu între execuţia a două coloane adiacente s-a aşteptat cel puţin 24h.
Parametrii injectării cu presiune înaltă a terenului (jet grouting) utilizaţi la execuţia coloanelor au fost:
Aceşti parametri au fost ajustaţi în şantier acolo unde acest lucru s-a impus şi anume pe zonele unde s-au întâlnit nisipuri cu o stare de îndesare mai redusă.
În principiu, dezagregarea prealabilă cu apă sub presiune înaltă (250-300bar), a fost făcută numai în stratul argilos (cel puţin între -9.00 si -12.00m sub nivelul terenului).
În acest caz, după încheierea forării şi înaintea începerii jet grouting-ului, trenul de tije a fost scos încet, între aceste două nivele, cu viteza de aproximativ 1m/min şi cu o viteză de rotaţie de 15-20rpm.
Materialul utilizat ca suspensie de injectare a constat dintr-un amestec de Ciment portland 42.5 şi apă, cu raportul apă/ciment cuprins între 0.95 şi1.00. Caracteristicile suspensiei proaspete şi rezistenţa la compresiune la 28 zile au fost de asemenea probate.
Instalaţiile şi echipamentele utilizate:
Principalul echipament:
Evacuarea detritusului
Detritusul a fost pompat direct cu ajutorul pompelor de noroi speciale, din gaura forajului în containere situate în şantier şi golite periodic.
Documentele de lucru utilizate au fost:
Parametrii geotehnici ai straturilor de pământ au fost introduşi în calculele de rezistenţă şi de deformaţii pe baza datelor din studiul geotehnic, în corelare cu experienţa acumulată în proiectarea, realizarea şi urmărirea unor incinte pentru excavaţii adânci în oraşul Bucureşti.
Calculul pereţilor incintelor în cele patru secţiuni caracteristice s-a realizat cu metoda elementului finit folosind modelul “Hardening-Soil”, model care are la bază modelul elasto-plastic de comportare a pământului (Mohr – Coulomb) şi face distincţia între modulul de deformaţie pentru încărcarea primară şi cel de descărcare, considerând de asemenea şi dependenţa modulilor de deformaţie în funcţie de starea de eforturi.
Cu ajutorul programului PLAXIS V8.5 s-au modelat fazele succesive de execuţie a excavaţiei şi a lucrărilor de şpraiţuire, rezultând starea de eforturi şi de deformaţii în elementele sprijinirii şi în terenul adiacent (fig.13).
Pe suprafaţa terenului adiacent excavaţiei, în secţiunile neconstruite s-a acceptat o suprasarcină de 10kPa, corespunzătoare activităţilor curente de şantier. Pe secţiunile cu organizarea de şantier dinspre str. Frumoasă, în care au apărut supraîncărcări mai importante datorate depozitarii materialelor sau staţionarii unor utilaje, suprasarcina s-a considerat a fi de 30kPa. Pentru pereţii de incintă situaţi spre clădirile existente, s-au luat în considerare încărcările provenite din greutatea acestora la cota de fundare.
Programul de monitorizare a fost elaborat pentru întreaga perioadă de execuţie a noii construcţii.
În faza de refacere a infrastructurii (ranforsarea incintei, demolarea vechiului radier, adâncirea excavaţiei şi realizarea noului radier şi a subsolurilor) se efectuează următoarele categorii de măsurători:
Pentru această fază de lucru, prezintă un interes deosebit rezultatele măsurătorilor de deplasări orizontale ale pereţilor incintei realizate cu dispozitive inclinometrice în mai multe puncte caracteristice. Inclinometrul utilizat asigură o precizie de 0,2mm/m, măsurătorile efectuându-se la intervale de adâncime de 0,5m.
În figura 14 se prezintă datele obţinute pe una din laturile incintei, mărginită de calcanul unei construcţii existente, cu structura din zidărie de cărămidă.
Execuţia coloanelor prin procedeul de injectare cu presiune înaltă („jet-grouting”) a început tocmai pe acest aliniament, semnalându-se unele deficienţe tehnologice (obturarea forajului în faza de realizare a coloanei) şi existenţa unor zone cu nisipuri în stare de îndesare redusă datorită epuismentelor executate în trecut. Suprapresiunea mare creată şi în terenul adiacent coloanei în execuţie a provocat deplasări orizontale spre exterior în terenul adiacent incintei (în care se află coloana inclinometrică) de max. 60mm. Aceasta a condus şi la ridicarea fundaţiilor clădirii existente în acea zonă cu 20…45mm.
Fig. 14 Lucrări de monitorizare în timpul execuţiei noii incinte. Deplasări orizontale
măsurate în coloana inclinometrică.
1-reumplere incintă la cota -3,00; 2-execuţie piloţi şi coloane jet-grouting;
3-reexcavare până la cota -6,20 şi demolare radier existent;
4-excavare la cota finală (-10,31).
În urma măsurilor de remediere a tehnologiei de execuţie (în special prin asigurarea „returului” liber al suspensiei injectate şi mărirea pasului de execuţie a coloanelor), asigurând disiparea suprapresiunii apei din pori, pe celelalte aliniamente nu s-au mai înregistrat ridicări ale fundaţiilor învecinate, iar deplasările orizontale ale incintei s-au situat între 15 şi 35mm.
În figura 14 se observă de asemenea, că după producerea deplasărilor „spre exteriorul” incintei (cauzate de realizarea coloanelor de jet-grouting), s-au evidenţiat deplasări ale pereţilor spre interiorul incintei (de ordinul a 5…8mm) în urma demolării radierului existent şi adâncirii excavaţiei până la cota finală (-10.31). Aceste valori se situează la circa 50% din valorile antecalculate (fig.13), confirmând experienţa autorilor acumulată până în prezent conform căreia deformaţiile măsurate ale pereţilor de sprijin se situează sub cele calculate prin metoda elementului finit în starea plană de deformaţii.
Proiectarea şi realizarea cu succes a primei lucrări în care s-a aplicat tehnologia jet-grouting în România, în condiţiile dificile ale unei lucrări de extindere – consolidare a unei incinte existente şi cu importante constrângeri în privinţa vecinătăţilor, confirmă eficienţa acesteia. Adaptarea acestei tehnologii la condiţiile geotehnice şi de vecinătăţi date, a permis integrarea peretelui de sprijin discontinuu existent într-o incintă etanşă adâncită sub nivelul apei subterane.
De asemenea, utilizarea în premieră în România (după ştiinţa autorilor) a unui preradier cu rol de şpraiţ la nivelul bazei excavaţiei a permis reducerea eforturilor în peretele de sprijin şi limitarea tasărilor clădirilor învecinate sub valorile admisibile.
Se confirmă, astfel, eficienţa utilizării tehnologiei jet-grouting pentru rezolvarea unor situaţii geotehnice şi constructive complexe şi – în acelaşi timp – se evidenţiază necesitatea monitorizării detaliate (de preferinţă, continue – în sistem „on line”) a acestor lucrări, pentru prevenirea eventualelor efecte secundare.